- coárdã
- I.s. f., g.-d. art. coárdei; pl. coárdeII.(frânghie la ringul de box, bârnã la casã) s. f., g.-d. art. córzii, pl. corzi
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
coardă — COÁRDĂ1, coarde, s.f. 1. Fir elastic confecţionat din metal, din intestine de animale etc., care întins pe anumite instrumente muzicale, produce, prin vibrare, sunete; strună. ♢ expr. (fam.) A atinge (pe cineva) la coarda sensibilă (sau… … Dicționar Român
monocord — MONOCÓRD, Ă, monocorde, adj., s.n. 1. adj. (Despre instrumente muzicale; adesea substantivat) Care are o singură coardă; care vibrează într un singur ton. ♦ fig. (Despre opere literare, artistice) Monoton, inexpresiv. 2. s.n. Străvechi instrument … Dicționar Român
strună — STRÚNĂ, strune, s.f. 1. Fir elastic confecţionat din metal, din intestine de animale etc. care se întinde pe unele instrumente muzicale şi produce, prin vibrare, sunete; coardă. ♢ expr. A cânta (sau a bate) cuiva în strună (sau în struna cuiva) … Dicționar Român
încorda — ÎNCORDÁ, încordez, vb. I. 1. tranz. şi refl. A( şi) contracta muşchii corpului, p. ext. corpul întreg, în vederea unui efort. ♦ fig. A şi concentra atenţia, memoria, voinţa etc. ♦ tranz. (Rar) A stimula, a întări. 2. tranz. A întinde (puternic) o … Dicționar Român
arc — ARC, arcuri, şi (2) arce, s.n. 1. Armă (primitivă) de aruncat săgeţi, alcătuită dintr o vargă flexibilă uşor încovoiată şi o coardă prinsă de extremităţile vergii. ♦ p.anal. Ceea ce are forma unui arc (1). Arcul sprâncenei. 2. Porţiune dintr o… … Dicționar Român
călăraş — CĂLĂRÁŞ, călăraşi, s.m. 1. (La pl., în evul mediu, în Ţara Românească şi în Moldova) Corp militar de slujitori auxiliari ai domniei; (şi la sg.) membru al acestui corp militar. ♦ (înv.) Ostaş de cavalerie. 2. Coardă de rod la viţa de vie,… … Dicționar Român
hoban — HOBÁN, hobane, s.n. Coardă, de obicei din sârmă de oţel, care serveşte la legătura aripilor cu fuzelajul unui avion. ♦ Coardă pentru susţinerea catargelor. – Din fr. hauban. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 hobán s. n., pl. hobáne… … Dicționar Român
piton — PITÓN1, pitoane, s.n. Instrument metalic în formă de ţăruş, ţeavă, teu, lamelă etc., de diferite dimensiuni, având la capăt un inel prin care se introduce coarda şi care serveşte la asigurarea alpiniştilor în timpul escaladărilor. – Din fr. piton … Dicționar Român
rapel — RAPÉL, rapeluri, s.n. 1. Readucere a unei piese sau a unui sistem tehnic în poziţia iniţială, sub acţiunea greutăţii proprii ori a unor forţe elastice. 2. (med.) Revaccinare a unei persoane vaccinate în trecut, cu o cantitate mai mică de vaccin,… … Dicționar Român
unicord — UNICÓRD, Ă, unicorzi, de, adj. Care are câte o coardă pentru fiecare notă. Instrument muzical unicord. Din fr. unicorde. Trimis de valeriu, 03.04.2003. Sursa: DEX 98 UNICÓRD adj. v. monocord. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … … Dicționar Român